EPAS-CNPMS
EPAS-CNPMS

EuroscolaRO2016 • ”Oameni ca tine, oameni ca mine”

Conştientizând gravitatea crizei refugiaților, o problemă umanitară excepțională cu care se confruntă Uniunea Europeană şi influenţa directă a acesteia asupra noastră şi a societăţii în care trăim, urmărind dezvoltarea personalităţii elevilor prin activităţi de voluntariat şi educarea lor în spiritul valorilor europene, Liceul Pedagogic ,,Mircea Scarlat,, Alexandria desfăşoară în perioada 17 mai 2016 – 8 octombrie 2016 proiectul: cu titlul ”Criza refugiaţilor într-o Europă a valorilor”, subtitlul – ”Oameni ca tine, oameni ca mine”, cu care instituţia se înscrie la ediţia a IX-a a Concursului naţional pentru liceeni EUROSCOLA (2016/2017).

Grup țintă: elevii Liceului Pedagogic ,,Mircea Scarlat’’ Alexandria, elevi din alte licee, profesori, părinți, instituţii partenere, comunitatea locală şi naţională, semnificând 240 de cetăţeni români din zona sudică a ţării (zonă principală de implementare a proiectului).

În condițiile în care din ce în ce mai multe familii sunt forțate să-și abandoneze casele din cauza războiului, apare o nevoie crescută de a spune publicului cine sunt refugiații și de ce aceștia au nevoie de protecție. Tinerii sunt viitorul Europei. Talentul, energia și creativitatea lor vor ajuta Europa să conştientizeze şi să găsească soluţii pentru  gestionarea eficientă a problemei migraţiei. Situaţia sutelor de mii de oameni care fug din țara lor, victime ale războiului, sărăciei și traficanților are un impact profund atât asupra populaţiei, cât și asupra societății și a economiei.

Fiind motivaţi de lipsa de contact şi de informaţii privind situaţia cu care se confruntă Europa în ceea ce priveşte problema refugiaţilor, proiectul îşi propune să deruleze o campanie de conştientizare în masă asupra problemei migraţiei într-un mod artistic, cu scopul de a evidenţia impactul direct al acesteia asupra cetăţeanului european, dar mai ales asupra societăţii şi a unităţii europene şi de a insufla atitudinea şi dorinţa de implicare în combaterea prezentei probleme.

Plecând de la premiza că fenomenul migraţiei trebuie tratat din toate punctele de vedere: stabilitate economică şi politică, drepturile omului, siguranţă,  gestionarea crizelor, precum şi aspectele umanitare şi cele legate de dezvoltare şi de mobilitate,  proiectul include 24 de tineri care, mai întâi, trebuie să se informeze şi să cerceteze problema în cauză, urmând să pună bazele unui scenariu şi să realizeze o piesă de teatru cu scopul de a transmite cât mai uşor mesajul proiectului  la nivel naţional şi  internaţional. Spectacolul de teatru se adresează persoanelor cu vârsta cuprinsă între 15 şi 60 de ani. Se are în vedere realizarea unui film al spectacolului care va fi difuzat nu numai în instituţia de învăţământ de care aparţin membrii echipei, anume Liceul Pedagogic “Mircea Scarlat”, dar şi pe website-ul A.C.T.O.R.

În cadrul proiectului piesa de teatru va fi jucată în patru locaţii diferite: sala de şedinţă a primăriei municipiului Alexandria, biblioteca judeţeană “Marin Preda” Teleorman, la nivel local şi la Centrul Educaţional de Teatru Replika şi la Universitatea Lumina Bucureşti, la nivel national.

Obiectivele proiectului:

  1. O mai bună cunoaştere a Uniunii Europene şi a valorilor pe care se întemeiază aceasta;
  2. Informarea si constientizarea cu privire la problema migraţiei, a crizei refugiaţilor si a impactului acestora asupra cetăţeanului şi societăţii naţionale şi europene;
  3. Responsabilizarea tinerilor cu privire la asumarea unui rol într-un proiect cu dezvolare durabilă cu cauză socială; Dezvoltarea competenţelor regizorale, scenografice, de actorie şi de comunicare verbală şi non-verbală;
  4. Dezvoltarea unor abilitati si tehnici de scriere a unui scenariu pentru piesa de teatru;
  5. Îmbunătăţirea competenţelor de comunicare şi lucru în echipă;
  6. Înţelegerea si promovarea multilingvismului, multiculturalismului, şi a “normalităţii” în diversitate culturală (înlăturarea stereotipurilor şi a prejudecăţilor);
  7. Realizarea filmului de prezentare a spectacolului de teatru şi promovarea lui pe site-ul liceului.

Perioada de implementare: 17.05.2016 – 8.10.2016

Parteneri:

  1.  A.C.T.O.R.- Cultural Association for Theatre and Origami in Romania,
  2. Posturile locale de televiziune: TRTV, MEDIA SUD;
  3. Primăria Municipiului  Alexandria;
  4. Centrul Judeţean de Conservare şi Promovare a Culturii Tradiţionale Teleorman;
  5. Biblioteca Judeţeană “Marin Preda” Teleorman;
  6. Inaltul Comisariat ONU pentru refugiaţi;
  7. Fundaţia ED SA MIŞKA, pentru a crea un impact durabil al proiectului în comunitate și în rândul tinerilor și care ne-au sprjinit în activitățile desfășurate, aducându-și contribuția la finalizarea cu succes a proiectului.

Penetrând o fortăreață de Robert Danciu)

“Țara oamenilor de fier este văzută de oamenii din afara ei ca o fortăreață, un castel medieval în care locuiesc cavaleri în armuri strălucitoare pentru care onoarea este cel mai valoros lucru, iar cu onoare vine onestitate, punctualitate şi justiție. De când sunt mic am tot auzit despre măreția fortăreței oamenilor de fier, aşa că am decis să văd cu ochii mei cum este viața în acest loc. Nu mult a trecut până când dorința mea arzătoare m-a adus la marginea fortăreței. Până si granița lor cu țara oamenilor veseli se ridica la nivelul aşteptărilor mele, fiind de fapt un lung zid ce se întindea de la un capăt la celălalt al țării. Era atât de înalt încât te chinuiai să îi vezi vârful, iar pentru a spera măcar să găseşti un punct de intrare trebuia să pierzi cel puțin câteva zile pentru că vedeți voi, pe lângă onestitate şi punctualitate, ei mai sunt cunoscuți şi pentru creativitate. O creativitate ieşită din comun pentru că singurul mod în care ei considerau un lucru creativ, era dacă acel lucru avea un scop practic la care să fie cel mai bun. Norocul meu a fost enorm, aşa că am reuşit să intru în acest castel în mai puțin de 2 zile. Primul pas făcut după trecerea zidului a fost unul ce mi-a luat respirația. Oamenii erau organizați, nu existau acele grămezi de pietnoi ce strabat de obicei asfaltul fierbinte, ci aceştia aveau diferite opțiuni de călătorie, aryitectura nu era clasică, ci eficientă, concentrată pe clădiri construite eficient ce ocupă cât mai puțin spațiu. Acestea au fost primele lucruri care mi-au sărit în ochi, însă societatea lor era atât de evoluată, încât lucrurile acestea nu pot fi considerate nici vârful iceberg-ului ce era lumea lor. Nu era o lume plină de cavaleri, însă nici cu aceşti oameni nu a fost prea uşor. O societate ce a evoluat destul de mult cât să minimalizeze greşelile şi întârzierile către un procentaj foarte scăzut nu sportă producerea lor. Aşa că eu, emigrant venit din țara oamenilor leneşi, cum ne mai este spus, m-am confruntat cu foarte multe dificultăți, deoarece stilul meu de viață era complet opus stilului oamenilor ce locuiau acolo. Însă timpul trece, iar copilul ce venise din tărâmul lenei s-a transformat într-un mecanism ce lucra fără întârzieri, fără greşeli şi mai ales fără a se plânge de ceea ce face. Cu timpul am învățat ce înseamnă punctualitatea, apoi onestitate, apoi toate celelalte calități ale acestei utopii. Existau şi aspecte negative în țara aceasta, ca şi în toate celelalte, însă ei nu promovau aşa ceva, ci își promovau valorile, oamenii ce meritau atenția. Limba era una eficientă, ca restul lucrurilor din această țară, însă greu de învățat. De la cuvintele mele uşoare, pronunțate cu răbdare şi lipsite de viață am ajuns la discuții ce îți puneau la încercare atenția, deoarece dacă pierdeai două cuvinte era ca şi cum ai fi pierdut trei fraze din limba mea maternă. Un alt impediment a fost munca. Ei cred că aveau o altă definiție pentru ea deoarece nu era muncă în sine, ci un sistem complex de muncitori, aparate industriale şi foarte multă atenție. Pentru ei calitatea nu era mai importantă decât cantitatea, ci era singurul lucru care contează. Să poți vedea asemenea dăruire în tot ceea ce fac este ceva de care oricine s-ar bucura, pentru că până şi în ochii ultimului leneş a fi organizat este ceva apreciat. A fi acceptat aici este foarte greu, mai ales dacă vii dintr-un loc asemănător țării mele, însă schimbarea poate veni de la tine, iar cu schimbare vine şi progres. Țara nu s-a schimbat pentru a mă accepta, ci eu m-am schimbat pentru a fi acceptat.”

We are using cookies to give you the best experience. You can find out more about which cookies we are using or switch them off in privacy settings.
AcceptPrivacy Settings

GDPR

  • fsdafasdfsadfsdafsdafsadfdas

fsdafasdfsadfsdafsdafsadfdas

wffdefsadfdsafsdafsadfsadfsadfas